laud v. laută.

LAUD [lo:d], William (1573-1645), prelat englez. Fiu al unui maestru croitor, favorit al regelui Carol I, a fost numit episcop (1628) și arhiepiscop de Canterbury (din 1633). Virtual prim-min., împreună cu Sir Th. Strafford și Carol I, a alcătuit triumviratul care a urmărit întărirea rolului bisericii în consolidarea absolutismului. În dorința de a impune liturghia anglicană (1637), apropiată de catolicism, a reprimat pe puritani și prezbiterieni, provocând o revoltă a scoțienilor. Învinuit de trădare de stat de către către Parlamentul cel Lung, a fost închis (1941), judecat (mart.-nov. 1644), condamnat la moarte și executat.