3 definiții pentru ladino


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LADÍNO s. n. Varietate a iudeospaniolei vorbită în Balcani, în Africa de Nord și în Orientul Apropiat de descendenții evreilor expulzați din Spania în 1492. – Din fr. ladino.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*ladíno (varietate a iudeospaniolei) s. n.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

LADÍNO s. n. (Lingv.) 1. Limba religioasă a sefarzilor (spre deosebire de limba laică: sefardă sau iudeospaniolă), care este un calc3 al textelor biblice evreiești (al pentateuhului) și se scrie cu caractere latine sau rași. 2. Dialect sefard din Orient. (cf. sp. ladino < lat. latinus = latin)

Intrare: ladino
substantiv neutru (N77)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ladino
  • ladinoul
  • ladinou‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ladino
  • ladinoului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)