3 definiții pentru karaoke
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
KARAOKE subst. invar. Manieră de divertisment muzical, individual sau colectiv, care constă în a cânta în public cu ajutorul unui aparat care afișează cuvintele, pe un fond muzical înregistrat. – Din jap. kara „vid” + oke „orchestrație”.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+karaoke (cuv. jap.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
KARAÓKE (cuv. japonez) subst. inv., manieră de divertisment muzical, individual sau colectiv, care constă în a cânta pe un fond muzical înregistrat.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: karaoke
substantiv neutru (N999) Surse flexiune: MDN '08, DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
karaokesubstantiv neutru invariabil
- 1. Manieră de divertisment muzical, individual sau colectiv, care constă în a cânta pe un fond muzical înregistrat. DE
etimologie:
- DE