2 definiții pentru joștărit
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
joștări (-resc, -it), vb. – A lovi. Mag. adjusztiroz, din germ. adjustieren (Drăganu, Dacor., IX, 210). În Trans. de Vest.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
joștări, joștăresc, vb. IV (reg.) a lovi cu nuiaua pe cineva, a japița, a atinge, a altoi, a arde.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: joștărit
joștărit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
joștări, joștărescverb
- 1. A lovi pe cineva cu nuiaua. MDA2
etimologie:
- MDA2