2 definiții pentru itinera

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

itinera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. itinerez, 3 itinerea; conj. prez. 1 sg. să itinerez, 3 să itinereze

itinera (a ~) vb., ind. prez. 3 itinerea

Intrare: itinera
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • itinera
  • itinerare
  • itinerat
  • itineratu‑
  • itinerând
  • itinerându‑
singular plural
  • itinerea
  • itinerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • itinerez
(să)
  • itinerez
  • itineram
  • itinerai
  • itinerasem
a II-a (tu)
  • itinerezi
(să)
  • itinerezi
  • itinerai
  • itinerași
  • itineraseși
a III-a (el, ea)
  • itinerea
(să)
  • itinereze
  • itinera
  • itineră
  • itinerase
plural I (noi)
  • itinerăm
(să)
  • itinerăm
  • itineram
  • itinerarăm
  • itineraserăm
  • itinerasem
a II-a (voi)
  • itinerați
(să)
  • itinerați
  • itinerați
  • itinerarăți
  • itineraserăți
  • itineraseți
a III-a (ei, ele)
  • itinerea
(să)
  • itinereze
  • itinerau
  • itinera
  • itineraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)