O definiție pentru ispoveduire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ISPOVEDUI vb. IV v. spovedi.

Intrare: ispoveduire
ispoveduire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ispoveduire
  • ispoveduirea
plural
  • ispoveduiri
  • ispoveduirile
genitiv-dativ singular
  • ispoveduiri
  • ispoveduirii
plural
  • ispoveduiri
  • ispoveduirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spovedi, spovedescverb

  • 1. (În ritualul ortodox și catolic) A mărturisi unui duhovnic greșelile făptuite spre a obține iertarea lor. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Ce să te mai spovedești? Ce-i să spui duhovnicului? că ești un tîlhar și un vînzător? NEGRUZZI, S. I 156. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv (Despre duhovnici) A asculta mărturisirea greșelilor făptuite de un credincios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A scăpat dintre cei care s-au îmbolnăvit doar popa Gheorghe, care fusese să spovedească și să grijească pe cei de mureau. CAMIL PETRESCU, O. I 233. DLRLC
    • 1.2. reflexiv tranzitiv A mărturisi cuiva o taină; a (se) destăinui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Spovedi-m-aș dumitale, babă bună. EFTIMIU, Î. 29. DLRLC
      • format_quote Fost-ai înamorat vrodată?... – Am fost de mai multe ori, de vreme ce mă siliți să mă spovedesc și să-mi fac confesiunea. ALECSANDRI, T. I 282. DLRLC
      • format_quote Of, gură lungă, tu îmi ești năpastă! Se căinează el de ce-a rostit: Aminte și-a adus... Că are un păcat de spovedit! DEȘLIU, M. 39. DLRLC
      • format_quote Pe-afară, pe sub streșini, cîțiva mai oropsiți se fereau de ploaie și-și spovedeau, oftînd, nevoile. REBREANU, R. I 192. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.