O definiție pentru ispovedit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ISPOVEDI vb. IV v. spovedi.
Intrare: ispovedit
ispovedit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
spovedi, spovedescverb
- 1. (În ritualul ortodox și catolic) A mărturisi unui duhovnic greșelile făptuite spre a obține iertarea lor. DEX '09 DLRLC
- Ce să te mai spovedești? Ce-i să spui duhovnicului? că ești un tîlhar și un vînzător? NEGRUZZI, S. I 156. DLRLC
- 1.1. (Despre duhovnici) A asculta mărturisirea greșelilor făptuite de un credincios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A scăpat dintre cei care s-au îmbolnăvit doar popa Gheorghe, care fusese să spovedească și să grijească pe cei de mureau. CAMIL PETRESCU, O. I 233. DLRLC
-
-
- Spovedi-m-aș dumitale, babă bună. EFTIMIU, Î. 29. DLRLC
- Fost-ai înamorat vrodată?... – Am fost de mai multe ori, de vreme ce mă siliți să mă spovedesc și să-mi fac confesiunea. ALECSANDRI, T. I 282. DLRLC
- Of, gură lungă, tu îmi ești năpastă! Se căinează el de ce-a rostit: Aminte și-a adus... Că are un păcat de spovedit! DEȘLIU, M. 39. DLRLC
- Pe-afară, pe sub streșini, cîțiva mai oropsiți se fereau de ploaie și-și spovedeau, oftînd, nevoile. REBREANU, R. I 192. DLRLC
-
-
etimologie:
- ispovĕdati DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.