O definiție pentru inițiator (dispozitiv)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INIȚIATOR, -OARE adj., s. m. f. (cel) care inițiază ceva. II. s. m. 1. promotor (II). 2. exploziv sensibil, corp incandescent sau reactiv care dă impulsul declanșării unei explozii. III. s. n. dispozitiv care asigură aprinderea propergolului în motoarele rachetelor. (< fr. initiateur)
Intrare: inițiator (dispozitiv)
inițiator3 (s.n.) substantiv neutru
- silabație: -ți-a-tor
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
inițiator, inițiatoaresubstantiv neutru
- 1. Dispozitiv care asigură aprinderea propergolului în motoarele rachetelor. MDN '00
etimologie:
- initiateur MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.