2 definiții pentru hăltăcărit
Explicative DEX
HĂLTĂCĂRI (-ăresc) vb. tr. A clăti lichidul dintr’un vas.
Regionalisme / arhaisme
hăltăcări, hăltăcăresc, vb. IV (reg.) a clăti (un vas cu lichid), a clătări, a clătina; (refl.; despre lichide) a se tulbura (prin clătirea vasului).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: hăltăcărit
hăltăcărit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)