O definiție pentru hălcăzuire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hălcăzui, hălcăzuiesc, vb. IV (reg., înv.) 1. a vorbi tare și mult. 2. a mâna vitele răcnind.
Intrare: hălcăzuire
hălcăzuire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||