O definiție pentru hăiță
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hăiță (-țe), s. f. – (Arg.) Turtă de porumb. Țig. hăvitz.
Intrare: hăiță
hăiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |