2 definiții pentru huruire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

huruire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: hurui1] 1 Zgomot al mersului unei căruțe Si: huruialăi (1), huruit1 (1), huruitură (1). 2 Rostogolire cu zgomot a unui butoi Si: huruială (2), huruit1 (2), huruitură (2). 3 Zgomot de cădere a mai multor obiecte tari unul peste altul Si: huruială (3), huruit1 (3), huruitură (3). 4 (Înv) Descărcare a mai multor pistoale simultan Si: huruială (4), huruit1 (4), huruitură. 5 Emitere a sunetului caracteristic speciei de către porumbei sau curcani Si: huruială (5), huruit1 (5), huruitură (5). 6 Dărâmare.

Intrare: huruire
huruire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huruire
  • huruirea
plural
  • huruiri
  • huruirile
genitiv-dativ singular
  • huruiri
  • huruirii
plural
  • huruiri
  • huruirilor
vocativ singular
plural
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uruire
  • uruirea
plural
  • uruiri
  • uruirile
genitiv-dativ singular
  • uruiri
  • uruirii
plural
  • uruiri
  • uruirilor
vocativ singular
plural