O definiție pentru hropotire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hropoti, hropotesc, vb. IV (reg.) a horcăi, a hârâi, a hârcâi.
Intrare: hropotire
hropotire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |