6 definiții pentru hodaie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hodaie1 [At: VICIU, GL. / Pl: ~dăi / E: nct] (Reg; lpl) Focuri care se aprind pe dealuri în marțea din Săptămâna Brânzei.

odáĭe f., pl. odăĭ (turc. oda, ngr. odás [scris ontâs], bg. sîrb. odaja. D. rom. vine ung. hodály, cătun, și rut. odaĭa, stînă. V. odaliscă). Cameră, încăpere: odaĭe de dormit. Perdea, îngrăditură p. oĭ vara la cîmp orĭ în pădure și în care e și o căsuță: la munte-s oamenĭ care-șĭ fac vacu maĭ mult în pădure pe la odăĭ (Sov. 209), odaĭa luĭ era în fundu pîrăuluĭ (209). Cazarmă (Vechĭ). Cătun (Trans. După ung.). – Și hodaĭe (Trans. Munt.).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hodáie s.f. (reg.) luminația ce se face la postul de Paști când flăcăii strigă fetele de pe un deal.

hodáie, hodăi, s.f. – 1. Îngrăditură pentru oi, vara, în câmp, unde e amenajată și o căsuță sau o colibă (Scriban). 2. Cătun (sens provenit din magh. hodaly „cătun”). 3. Fermă, gospodărie. 4. (în Trans.) Casă izolată. ♦ (top.) Dâmbu hodăii, uliță în Vălenii Lăpușului (Vișovan, 2008). – Din tc. oda „cameră, încăpere” (Șăineanu, Scriban, DER, DEX). Cuv. rom. > magh. hodaly „cătun”, ucr. odaǐa „stână” (Scriban).

Intrare: hodaie
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hodaie
  • hodaia
plural
  • hodăi
  • hodăile
genitiv-dativ singular
  • hodăi
  • hodăii
plural
  • hodăi
  • hodăilor
vocativ singular
plural