opțiuni

3 definiții pentru hirotesi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hirotesi v [At: ENC. ROM. / Pzi: ~sesc / E: ngr χειροθέτω] (Înv) A ridica o persoană din cler la o poziție ierarhică superioară, prin punerea mâinilor arhierești sub formă de binecuvântare, fără a-i conferi prin aceasta și darul, ca la hirotonie.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hirotesi (-sesc, -it), vb. – A pune mîinile peste ceva. Ngr. χειροθέτω. Sec. XIX. – Der. hirotesie, s. f. (acțiunea de a hirotesi).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hirotesi, pers. 3 sg. hirotesește, vb. IV (înv.) a ridica o persoană din cler la o dregătorie sau la un serviciu bisericesc, fără împărtășirea darului (în cazul hirotonirii, cu împărtășirea darului).

Intrare: hirotesi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hirotesi
  • hirotesire
  • hirotesit
  • hirotesitu‑
  • hirotesind
  • hirotesindu‑
 singular plural
  • hirotesește
  • hirotesiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hirotesesc
 (să)
  • hirotesesc
  • hiroteseam
  • hirotesii
  • hirotesisem
a II-a (tu)
  • hirotesești
 (să)
  • hirotesești
  • hiroteseai
  • hirotesiși
  • hirotesiseși
a III-a (el, ea)
  • hirotesește
 (să)
  • hirotesească
  • hirotesea
  • hirotesi
  • hirotesise
plural I (noi)
  • hirotesim
 (să)
  • hirotesim
  • hiroteseam
  • hirotesirăm
  • hirotesiserăm
  • hirotesisem
a II-a (voi)
  • hirotesiți
 (să)
  • hirotesiți
  • hiroteseați
  • hirotesirăți
  • hirotesiserăți
  • hirotesiseți
a III-a (ei, ele)
  • hirotesesc
 (să)
  • hirotesească
  • hiroteseau
  • hirotesiră
  • hirotesiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)