O definiție pentru herț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HERȚ s.m. (Ban.) Șoarece. Hercz. Mus. AC, 342. Etimologie: scr. hrč(ak). Cf. p ă r n u ș, s p u r c, ș o m i c (1).
Intrare: herț
herț substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)