O definiție pentru hautparleur


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HAUTPARLEUR [OPARLÖR] s. n. difuzor. (< fr. haut-parleur)

Intrare: hautparleur
hautparleur substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hautparleur
  • hautparleurul
  • hautparleuru‑
plural
  • hautparleururi
  • hautparleururile
genitiv-dativ singular
  • hautparleur
  • hautparleurului
plural
  • hautparleururi
  • hautparleururilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)