halimai sn [At: BULL. LINGU. II, 161 / V: halima² / Pl: ? / E: rrm halimata pll „halipe”] (Arg) Zgomot mare.

halima² sf vz halimai

HALIMA (pl. -male) sf. 📝 1 Colecțiunea de povești arabe cunoscută sub numele de „o mie și una de nopți”: o poveste lungă și ’ncurcată, ca din ~ (emin.) ¶ 2 Povestire sau întîmplare minunată; minunăție; ciudățenie: ce de minunății! bre! bre!... parcă-i ~! (ALecs.); e o ~ întreagă (d.-zamf.); nu ți le mai spuiu p’alelalte, că sînt halimale, domnule (car.) [ngr. < tc.].