O definiție pentru hărcătire
Explicative DEX
HĂRCĂTI vb. IV V. hărhăti.
Intrare: hărcătire
hărcătire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
hărhăti, hărhătescverb
- 1. (Despre mai multe persoane) A vorbi deodată, a face larmă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. A se certa, a se sfădi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Hărcătindu-se ei așa, iată că vine dracul cel mai mare între dînșii. SBIERA, P. 300. DLRLC
-
-
etimologie:
- harhăt DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.