hârtică sf [At: COMAN, GL. / V: har~, hăr~, ~ijică, het~ / Pl: ~ici / E: mg hektika] (Reg) Tuberculoză.

hartică sfs vz hârtică

hartijică sfs vz hârtică

hărtică sf vz hârtică

hărtijică sf vz hârtică

hetică sf vz hârtică

hârtícă, (hărtică, hertică), s.f. (reg.) Tuberculoză; oftică: „...da așe o căpătat hârtică la plomâni, cum zâcem noi p-aici” (Bilțiu, 2001: 261). ■ (med. pop.) Se trata cu hrean ras amestecat cu miere de stup. ■ A circulat exclusiv în regiunile nordice (ALR, 1938, h. 167). – Din germ. Hektik „respirație specifică bolnavilor de tuberculoză” (Țurcanu); din magh. hektika (MDA).

hârtică, (hărtică, hertică), s.f. – (reg.; med.) Tuberculoză. Se trata cu hrean ras amestecat cu miere de stup (Faiciuc, 1998): „...da așe o căpătat hârtică la plomâni, cum zâcem noi p-aici” (Bilțiu, 2001: 261). – Din germ. Hektik „respirație specifică bolnavilor de tuberculoză” (Țurcanu); din magh. hektika (MDA).

hârtică, (hărtică, hertică), s.f. – (med.) Tuberculoză: „...da așe o căpătat hârtică la plomâni, cum zâcem noi p-aici” (Bilțiu 2001: 261). – Din hârcă, hârcăit „respirație zgomotoasă” + -ică; Cf. germ. Hektik „respirație specifică bolnavilor de tuberculoză” (Țurcanu).

hărtică, s.f. – v. hârtică („tuberculoză”).