grotesc¹ adj. m., f. grotescă; pl. m. și f. grotești

grotesc² s. n.

GROTESC (< fr. grotesque; it. grottesca, capricios, ridicol < grotta, peșteră) Termen folosit în estetică pentru caracterizarea procedeului unor scriitori care înfățișează în chip ciudat, caricatural, monstruos, realitatea. La origine el desemna acele ornamentații ciudate, fantastice, din grote, descoperite de arheologia secolelor XV-XVI. Categorie estetică, opusă sublimului de către romantici, grotescul apare ca un comic exagerat. În prefața dramei sale, Cromwell, V. Hugo pledează pentru îmbinarea grotescului cu sublimul, în această îmbinare el văzînd nașterea genului modern, diferit de uniformitatea genului antic. Grotescul, care și în literatura contemporană apare ca o categorie estetică a absurdului, se realizează artistic cu mijloace realiste și fantastice totodată, contrastante, bizare, crude, caricaturale.