2 definiții pentru gotică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GOTICĂ ~ce f. mai ales art. Limba goților. /<fr. gothique, lat. gothicus
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
GOTICĂ s. f. (< adj. gotic, -ă, cf. fr. gothique, it. gotico, germ. Gotik): limbă germanică din grupul de răsărit, vorbită de goți, populații venite din părțile Vistulei, care în secolul al II-lea e. n. întemeiaseră două regate puternice: cel ostrogot și cel vizigot. Este cunoscută prin câteva fragmente din biblia tradusă de episcopul got Wulfila, în secolul al IV-lea e. n., când goții se aflau în regiunea țării noastre. Folosea sistemul de scriere alfabetică literală (care notează fonemele), alcătuit de Wulfila din 27 de litere, bazat pe cel grec și completat cu semne împrumutate din alfabetul latin și cel runic. Din limba g. s-au mai păstrat vreo 60 de cuvinte adunate de un călător de la o populație gotică din Crimeea în secolul al XVI-lea.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv feminin (F4) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |