2 definiții pentru ginitor
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ginitor, ginitori s. m. 1. lucrător al unui serviciu de filaj. 2. (intl.) denunțător. 3. (intl.) polițist infiltrat sub acoperire în lumea crimei organizate.
a prinde un ginitor expr. (intl. – d. hoții de buzunare) a întâlni o victimă care sesizează că i se fură din geantă sau din buzunar.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ginitor
ginitor substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)