GEMET, GE(A)MĂT (pl. gemete) sn. Sunetul nearticulat scos de cel care geme: o săptămînă încheiată își chinui bărbatul cu ~ele ei (ISP.); și, suferind, în veci n’am scos un gemăt (VLAH.); Ⓕ se zice despre vîjîitul vîntului, arborilor, etc. [lat. gĕmĭtus].

GEAMĂT 👉 GEMET.

GEMĂT 👉 GEMET.