opțiuni
  • info

O definiție pentru fug (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fug1 sn [At: CFIEST. II, 239 / Pl: ~uri / E: ger Fuge, Fugebunk, Fugehobel] (Reg) 1 Instrument cu care se crestează șindrila. 2 (Îc) ~-banc Strung. 3 (Îc) ~-habel Rindea. 4 Defect de îmbinare a dranițelor.

Intrare: fug (s.n.)
fug2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fug
  • fugul
plural
  • fuguri
  • fugurile
genitiv-dativ singular
  • fug
  • fugului
plural
  • fuguri
  • fugurilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fug, fugurisubstantiv neutru

regional
  • 1. Instrument cu care se crestează șindrila. MDA2
  • 2. compus Fug-banc = strung. MDA2
    sinonime: strung
  • 3. compus Fug-habel = rindea. MDA2
    sinonime: rindea
  • 4. Defect de îmbinare a dranițelor. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.