2 definiții pentru frânturire
Explicative DEX
frânturi vt [At: CDDE. nr. 648 / Pzi: ~resc / E: frântură] (Ban) A frământa (1).
Arhaisme și regionalisme
frânturi, frânturesc, vb. IV (reg.) a frământa.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: frânturire
frânturire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||