O definiție pentru fon (unealtă)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
fon1 sn [At: TDRG / Pl: ~uri / E: nct] Unealtă de cizmărie, cu care se netezește talpa.
Intrare: fon (unealtă)
fon3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
fon, fonurisubstantiv neutru
- 1. Unealtă de cizmărie, cu care se netezește talpa. MDA2
etimologie:
- MDA2