FOARFECE, foarfece, s. n. Unealtă sau mașină-unealtă pentru tăiat, compusă din două lame tăioase încrucișate, avînd fiecare cîte un mîner inelar și fiind unite între ele, la mijloc, cu un șurub. [Var. : foarfecă, foarfeci, s. f., foarfec, foarfeci, s. m.] – Lat. forfex, -icis.

FORFECEL sm. 1 dim. FOARFECE ¶ 2 🐙 = PRUNAR 2 ¶ 3 – FORFECUȚĂ 1.