O definiție pentru flencănire
Explicative DEX
flencănire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: flencăni] 1 (Pop) Trăncănire. 2 (Ban) Hoinăreală. 3 (Reg) Bălăbănire. 4 Deplasare relativă a unui obiect în locul unde este fixat Si: flencănit (4), joc.
Intrare: flencănire
flencănire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||