O definiție pentru fată-mare
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+fată-mare (fecioară) s. f., g.-d. art. fetei-mari; pl. fete-mari
Intrare: fată-mare
fată-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |