6 definiții pentru facilitat

facilitat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: facilita] (D. acțiuni, evenimente etc.) A cărui producere sau desfășurare a fost ușurată Si: favorizat2 (5), înlesnit2.

FACILITÁ, facilitez, vb. I. Tranz. A înlesni, a ușura îndeplinirea unei acțiuni, producerea unui fenomen etc. – Din fr. faciliter.

facilitá vb., ind. prez. 1 sg. facilitéz, 3 sg. și pl. faciliteáză

FACILITÁ vb. I. tr. (Liv.) A înlesni, a ușura. [Cf. fr. faciliter, it. facilitare].

A FACILITÁ ~éz tranz. (procese) A face mai lesne de realizat; a ușura; a înlesni. /<fr. faciliter

Intrare: facilitat
facilitat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular facilitat facilitatul facilita facilitata
plural facilitați facilitații facilitate facilitatele
genitiv-dativ singular facilitat facilitatului facilitate facilitatei
plural facilitați facilitaților facilitate facilitatelor
vocativ singular
plural