5 definiții pentru fânar

Explicative DEX

fânar1 sn [At: COMAN, GL. / V: ~iu / Pl: ~e / E: fân + -ar] (Reg) 1 Construcție anexă lângă o gospodărie rurală în care se depozitează fânul și se păstrează diferite vehicule și unelte agricole Si: șură1. 2 (Îf fânariu) Fân (1) așezat între patru stâlpi cu acoperiș mobil.

fânariu2 sn vz fânar1

FÎNAR 👉 FANAR1.

FÎNĂRAȘ, FÎNARAȘ (pl. -așe) sn. Mold. Bucov. 1 dim. FÎNAR: într’un cerc pun fînăraș cu lumînare, iară pe la colțuri clopoței VOR. 2 🐙LICURICIU.

Regionalisme / arhaisme

FÎNAR s.n. (Mold., Trans. SV) Felinar. A: Îmblat-au [craiul] toată noaptea cu fînare. N. COSTIN. C: Iuda . . . veni acolo cu fînare si făclii. NT 1648, 129r. Etimologie: ngr. fanárí.

Intrare: fânar
fânariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fânar
  • fânarul
  • fânaru‑
plural
  • fânare
  • fânarele
genitiv-dativ singular
  • fânar
  • fânarului
plural
  • fânare
  • fânarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)