2 definiții pentru exit
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+exit (ieșire) (engl.) s. n.
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
EXIT s. n. Inscripție folosită pe scară largă (împreună cu ideograme specifice) pentru semnalizarea ieșirilor din spații închise (săli de spectacol, instituții etc.). De regulă este prevăzută cu o sursă de lumină, pentru a fi vizibilă și în întuneric. – Lat. exit = „ieșire”.
Intrare: exit
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
exitsubstantiv neutru
- 1. Inscripție folosită pe scară largă (împreună cu ideograme specifice) pentru semnalizarea ieșirilor din spații închise (săli de spectacol, instituții etc.). De regulă este prevăzută cu o sursă de lumină, pentru a fi vizibilă și în întuneric. dexonline
etimologie:
- exit – „ieșire”. dexonline
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.