*EXALTAȚIUNE, EXALTAȚIE, EXALTARE sf. 1 Faptul de a (se) exalta ¶ 2 Glorificare, slăvire ¶ 2 Aprindere a minții, stare de spirit înflăcărată în mod neobicinuit ¶ 3 🩺 Exces de activitate a unui organ [fr.].

* EXALTAȚIUNE, EXALTAȚIE, EXALTARE sf. 1 Faptul de a (se) exalta ¶ 2 Glorificare, slăvire ¶ 3 Aprindere a minții, stare de spirit înflăcărată în mod neobicinuit ¶ 4 🩺 Exces de activitate a unui organ [fr.].

*EXALTARE 👉 EXALTAȚlUNE.

* EXALTARE 👉 EXALTAȚIUNE.