*EMANAȚIUNE sf. 1 Faptul de a emana ¶ 2 Părticele infinit de mici și invizibile pe care unele corpuri le împrăștie în aer: mirosurile sînt produse prin emanațiuni; Fig.: simțeau bine cum le străbate ca o ~ de simpatie VLAH. ¶ 3 Fig. Ceea ce purcede, ce provine: autoritatea Bisericii este o ~ a puterii lui Dumnezeu [fr.].