DURA¹! interj. 1 👉 DUR²! ¶ 2 Imită sgomotul unui obiect ce se rostogolește: ~! ~! cu căruța, Pîn’ la lelea Mărința (MAR.) ¶ 3 De-a ~, de-a rostogolul, rostogolindu-se; îi cade un urs mare din sîn și de-a ~ prin clasă (CRG.); pietrele care fugeau sub picioarele lor... se duceau de-a... ~ în fundul prăpastiilor (ALECS.) [onom.].

DURA² (durez) vb. tr. 1 † A ciopli un lemn cu toporul, cu barda, cu tesla ¶ 2 A construi ceva din lemn: ~ o plută; am să durez o mănăstire pe pajiștea asta... zise el... și începe a chiti copacii trebuitori (CRG.); locuitorii din sate durează casele lor cu bîrne și le învălesc cu draniță (ION.); – de aci, pr.ext. a construi, a clădi din ori-ce materiale: să ne-apucăm de durat o casă comunală (ALECS.); Ⓕ: Ce clădiri durai vieții din nimicuri și păreri (VLAH.) ¶ 3 🚜 A clădi stoguri, clăi: alții cărau, alții durau girezi (CRG.) ¶ 4 A fabrica, a alcătui: mi-aș fi durat un cimpoiu nou cu pielea ta (ALECS.) ¶ 5 A întreprinde; a face: am să-i durez și-un voiaj la Paris (ALECS.) ¶ 6 A trage: am durat un somn năstrușnic [lat. dolare].

DE-A DURA 👉 DURA.