O definiție pentru dodot
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
DODOT s. n. Absurditate, aiureală, prostie. (din dodă; cf. dondăni)
Intrare: dodot
dodot substantiv neutru
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)