2 definiții pentru doctoricit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DOCTORICI vb. IV v. doftorici.
A DOCTORICI ~esc tranz. pop. v. A DOCTORI. /v. a doctori
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: doctoricit
doctoricit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
doctoricire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)