❍ DOBAȘ sm. Tr.-Carp. 🎖️ Toboșar: Poruncește la ~ să bată doba pe marș (IK.-BRS.) [dobă].

dobáș, dobași, (doboș, doboeș), s.m. (reg.) Toboșar. ■ (onom.) Doboș, nume de familie în jud. Maram.; Dobași, poreclă pentru locuitorii din Vadul Izei, „fiind foarte buni muzicanți”; neamul Doboeșilor din Borșa („unul a fost toboșar în armata împăratului Austriei”, Mihali, Timiș, 2000). – Din magh. dobos (Scriban); var. a lui tobaș (DEX, MDA).