O definiție pentru dinistor
Enciclopedice
DINISTÓR s. n. Element semiconductor asemănător tiristorului, fără electrod de comandă, care, la depășirea unei anumite valori a tensiunii directe aplicate între cei doi electrozi, basculează între conducție și blocare; diodă cu patru straturi. Se folosește în schemele de comandă a tiristoarelor.
Intrare: dinistor
dinistor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)