O definiție pentru dezafurcat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZAFURCA vb. tr. (mar.) a desface cheia de afurcare și a vâra una din cele două ancore afurcate. (după fr. désaffourchage)

Intrare: dezafurcat
dezafurcat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezafurcat
  • dezafurcatul
  • dezafurcatu‑
  • dezafurca
  • dezafurcata
plural
  • dezafurcați
  • dezafurcații
  • dezafurcate
  • dezafurcatele
genitiv-dativ singular
  • dezafurcat
  • dezafurcatului
  • dezafurcate
  • dezafurcatei
plural
  • dezafurcați
  • dezafurcaților
  • dezafurcate
  • dezafurcatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)