O definiție pentru dezafurcat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZAFURCA vb. tr. (mar.) a desface cheia de afurcare și a vâra una din cele două ancore afurcate. (după fr. désaffourchage)
Intrare: dezafurcat
dezafurcat participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)