* DESPERA (-per, -perez) I. vb. tr. A face să piardă nădejdea, a aduce la desnădejde. II. vb. intr. A se desnădăjdui [fr. désespérer].

* DESPERAT adj. p. DESPERA. 1 Desnădăjduit, fără nădejde ¶ 2 Fără nădejde de scăpare, pierdut: într’o stare ~¶ 3 Făcut de un om care și-a pierdut ori-ce nădejde: o hotărîre ~¶ 4 Ⓕ Adînc mîhnit.

* DISPERA, * DESPERA (-er, -erez) vb. intr. A nu mai avea speranță, a nu mai trage nădejde, a (se) desnădăjdui [fr. d é s e s p é r e r].