O definiție pentru descăpăținat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESCĂPĂȚINA vb. I. v. descăpățîna.
Intrare: descăpăținat
descăpăținat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
descăpățâna, descăpățânezverb
- 1. Decapita. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: decapita
- Încă să zicem că pe stăpînul meu îl descăpățînează; se cheamă că și-a luat de o grijă și atuncea într-adevăr că s-a tămăduit de toate. SADOVEANU, F. J. 297. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix des- + căpățână. DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.