DEDEȚEI, DEDIȚEI sm. pl., ‼ sg. DEDEȚEL, DEDIȚEL sm. 🌿 Plantă ierboasă, veninoasă, cu flori mari albastre-violacee, în formă de clopot, întrebuințată de femeile de la țară la colorat; numită și „dediță”, „adormițele”, „suflețele”, „sisinei”, „vînturele”, etc. (Anemone pulsatilla) (🖼 1763): Dediței și garofițe pîrguite ’n foc de soare (ALECS.); Foaie verde dedețel, Subt umbră de păducel (TOC.); Frunză verde dedețel, ce cauți lele pe muscel? (PĂC.) [👉 DEDIȚĂ].

DIDIȚEL 👉 DEDEȚEL.