O definiție pentru căruntare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂRUNTA vb. I v. cărunți.
Intrare: căruntare
căruntare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cărunți, cărunțescverb
- 1. Încărunți. DEX '09 DEX '98sinonime: încărunți
etimologie:
- cărunt DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.