❍CĂRABĂ, CARABĂ (pl. -ăbi, -abe) sf. 🎼 1 Trans. Băn. Un fel de fluier pe care-l fac copiii din cotorul găunos al foii de dovleac, din țevi de soc, etc. ¶ 2 Trans. Țeava cu găurele de la cimpoiu ¶ 3 Mold. Olten. Fig. Om sau animal umflat, îmbuibat de măncare; (om) sătul de somn ¶ 4 familiar Babă bâtrînă, hîrcă [srb. karabe].

❍ CARAVĂ (pl. -ve) sf. Trans. = CĂRABĂ².