2 definiții pentru căputat
Explicative DEX
căputat1 sn [At: COSTINESCU / Pl: ~uri / E: căputa] 1-2 (Rar) Căputare (1-2).
căputat2, ~ă a [At: ȘEZ. V, 15 / Pl: ~ați, ~e / E: căputa] 1 Căruia i s-au pus căpute (1) noi. 2 (D. găuri în ciorap) Care este însăilat de mântuială Si: (înv) înciocolat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: căputat
căputat adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)