2 definiții pentru călâi

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

călîi (-îie), adj.1. Călduț, potrivit, blînd. – 2. Crud, verde (mai ales în expresia grîu călîi, grîu care nu s-a copt). Origine incertă. Pare a fi un der. expresiv de la cald, cu suf. -îi, ca în lălîi, molîu, caz în care s-ar afla în locul lui *căldîi. După Pușcariu, Dacor., III, 661, din lat. *calaneus (de la calere), cu -l- păstrat în chip inexplicabil; după Giuglea, Dacor., III, 618, din gr. ϰαλλάϊνος „verde, necopt”, fonetic și semantic dificil de acceptat.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

călâi, -ie, călâi, -ie, adj. (reg.) (mai ales la sg. f.; despre apă) neîncălzită bine, călduță.

Intrare: călâi
călâi adjectiv
adjectiv (A122)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • călâi
  • călâiul
  • călâiu‑
  • călâie
  • călâia
plural
  • călâi
  • călâii
  • călâi
  • călâile
genitiv-dativ singular
  • călâi
  • călâiului
  • călâi
  • călâii
plural
  • călâi
  • călâilor
  • călâi
  • călâilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)