CÎLȚI sm. pl. Firele mai groase și mai noduroase care rămîn în dinții ragilei sau daracului după ce s’a pieptănat cînepa sau inul; din acestea se face o pînză mai groasă, pînză de saci, etc,: aprinsese patru butoaie cu ~ muieți în păcură (I.-GH.) [vsl. pl. klŭci < klŭkŭ].

CÎLȚI s. m. pl. Fire scurte și groase rămase ca deșeuri în urma trecerii fuiorului de cînepă sau de in printre dinții daracului. – Slav (v. sl. klŭkŭ, pl. klŭci).