2 definiții pentru cuștuluire
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cuștului (-uesc, -it), vb. – A ciuguli, a gusta. Mag. kostolni (DAR). Trans.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cuștului, cuștuluiesc, vb. IV (reg.) a gusta.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cuștuluire
cuștuluire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |